Apa in perspectiva Istorico-Geografica

 Apa  in perspectiva Istorico- Geografica

Perspectiva Geografica

• In mod obisnuit apa este un lichid, un compus hidrogenat al oxigenului (H2O). Ea insa poate exista in trei stari diferite de agregare, trecand cu relativa usurinta (pe Terra) dintr-una in alta: lichida, gazoasa (vapori) si solida (gheata).

Apa are cateva caracteristici (geografice) specifice:

·  Ocupa volume intense la exteriorul Pamantului;

·  Realizeaza un circuit continuu intre oceane, atmosfera si uscat;

·  Reprezinta cel mai raspandit solvent;

·  Are o mare capacitate de absorbtie a caldurii, se incalzeste si se raceste mai incet decat orice alt lichid, avand o influenta reglatoare asupra temperaturii Pamantului;

·  Fierbe la 100 ⁰ C si ingheata la 0 ⁰ C;

·  Densitatea maxima este la temperatura de +4 ⁰ C, iar la 0 ⁰C devine cu 10%mai voluminoasa decat la +4 ⁰C, ceea ce face ca gheata sa pluteasca. Apa din roci, inghetand duce la dezagregare.

Unitatile geografice ale hidrosferei, respectiv sistemele teritoriale in care e organizeaza apa sunt: oceanele, marile, apele curgatoare, lacurile si apele subterane, ghetarii. Apa intra insa in componenta altor invelisuri ale Pamantului, cu care hidrosfera propriu-zisa se gaseste intr-un permanent schimb (circuit). Este vorba de apa din atmosfera (sub forma de vapori), din biosfera (80% din materia vie este compusa din apa), din rocile scoartei (ca apa libera sau legata chimic) si din sol.

Limitele hidrosferei propriu-zise sunt date de limitele spatiului cu apa lichida libera. In scoarta coboara pana la 5-10km, iar in atmosfera, de asemenea, 90% din apa se localizeaza pana la 5km altitudine. Limitele mai largi merg insa pana la discontinuitatea Moho (ca si in cazul reliefosferei ), iar in atmosfera urca pana la circa 80km.

Terra – planeta albastra deoarece oceanele ocupa aproximativ 71% (70,8 %)din suprafata Terrei (de 510 milioane km²), in timp ce continentele detin doar 29%.

• Răspândirea apei pe glob  -  apa ocupă 361,3 mil. km² ceea ce reprezintă 70,8 % din suprafaţa globului. Din volumul total de apă, 97,3% îi revin apei sărate în timp ce din totalul apei dulci 77,30% revin gheţarilor, 22,40% apelor subterane şi doar 0,36% lacurilor, râurilor, etc.

Volumul total este de aproape 1,4 miliarde km³, din care :

§  96,5% in oceane,

§   1,7% reprezinta apele subterane, ghetarii 1,74%

§  numai 0.0002% se afla in rauri si 0,017% in lacuri, etc.

• Din volumul total al apelor subterane, 8,467 milioane km² corespund acviferelor situate până la adâncimea de 200 m .

Din datele UNESCO rezultă că numai 0,63% din volumul total de apă al globului este disponibil pentru om.

• In esenta putem aprecia faptul ca 2,35% o constituie apa dulce, majoritatea cantonata in ghetari sau zapezi vesnice intalnite la cei doi poli(Antarctida, Groelanda) si mai putin in regiunile montane inalte. Apa raurilor pe glob  repartizata neuniform  din cauza conditiilor climatic specific fiecarei zone latitudinale, precum si de extensiunea geografica a bazinelor acestora astfel:
•     Europa 3210 km³/an
•     America de Nord 8200 km³/an;
•     Africa 4570 km³/an;
•     Asia 11410 km³/an;
•     America de Sud 11760  km³/an;
•     Australia si Oceania 2388  km³/an;

Cele mai bogate cursuri de apa ale raurilor:

• Amazonul este  cel mai mare fluviu din lume ca lungime 7205 km, ca debit  înregistrand la vărsare în estuarul său valoarea de 212,000 m³/s,  cel mai extins bazin hidrografic din lume (7810000 km²), acoperind cinci țări ale Americii de Sud:  Brazilia (62.4%), Peru (16.3%),  Bolivia (12.0%),  Columbia (6.3%) și Ecuador (2.1%).
• Fluviul Congo al doilea din lume ca suprafata a bazinului sau hidrografic, cat si ca volum de apa, iar ca lungime ocupa locul noua ( 4.400 km), el este al doilea fluviu ca lungime din Africa. Impreuna cu afluentii sai dispune de cel mai mare pontetial hidroenegetic din lume.
• Nilul  cu lungimea de 6.671 km, fluviul Nil este al doilea fluviu ca lungime din lume. La vǎrsare în mare formeazǎ o deltǎ întinsǎ cu o suprafațǎ de 24.000 km², în care locuiește 85% din populația Egiptului.
• Yangtze sau Chang Jiang este al treilea fluviu din lume ca lungime, măsurând peste 6.000 de kilometri, dintre cate 2.800 kilometri navigabili. Este cel mai lung fluviu din Asia și al treilea din lume din punct de vedere al debitului de apă (după Amazon și Congo). Cursul lui se află în întregime pe teritoriul Chinei. Se varsă în Marea Chinei de Est la 23 km nord de orașul Shanghai. Prin Marele Canal Chinez este legat de fluviul Huang He.
• Gangele si Brahmaputra sunt cele mai mari si importante fluvii ale Asiei de Sud. Cu o lungime de  2700 km si o suprafata a bazinului de 1,12 mil.km²
• Obi sau Ob, fluviul are lungimea de 5.410 km,  cu cel mai lung estuar: 800 km lungime, 30-90 km lățime și 10-12 m adâncime, o suprafata a bazinului de 3,0 mil.km² si un debit de 11000 m³/s

Este situat in vestul Siberiei, Federația Rusă. Fluviul izvorăște din Munții Altai, prin izvoarele Biia și Katun, și curge pe direcția aproximativă S-N, prin întinsa câmpie a Siberiei de Vest, vărsându-se ca și Enisei în Marea Kara - Oceanul Înghețat, printr-un imens estuar.

• Mississippi este cel mai mare fluviu din America de Nord SUA cu o lungime de 6215 km, o suprafat a bazinului de 3,21 km² si un debit de 20000km². Mississippi izvorește din Lacul Itasca în partea de nord a statului Minnesota. Se unește cu afluenții săi principali Missouri și Meramac lângă orașul St. Louis, Missouri, iar cu Ohio în statul Illinois. În afară de regiunea Marilor Lacurifluviul asigură cu apă întregul ținut dintre Munții Stâncoși în vest și Munții Apalași în est.
• Paraná este  considerat ‘’Nilul’’ Americii de Sud  cu lungimea de 3.998 km, suprafata bazinului hidrografic 2,65 mil.km² si un debit multiannual de 40000 m³/s. Dacă este considerat împreună cu Río de la Plata măsoară 4.288 km lungime, fiind cel mai lung fluviu din America de Sud.
• Fluviul Murray cel mai mare fluviu al Australiei, si impreuna cu afluentul sau principal  Darling realizaeza o lungime de 8750 km, o suprafata a bazinului de 1,8 mil km² si un debit de 19000 m³/s.
• Volga  este cel mai lung fluviu din Europa  realizand 3530 km, o suprafata a bazinului de 1,836mil km² si un debit de 10000. Volga izvorăște din Podișul Valdai. Volga este al 19-lea fluviu din lume ca lungime, vărsându-se în Marea Caspică, 88 km la sud de orașul Astrahan. La vărsare formează o uriașă deltă. Cursul său străbate cea mai bine populată și mai dezvoltată regiune a Rusiei. Pe cursul său s-au construit nouă mari hidrocentrale.
•  Dunărea ocupa locul al 24-lea de pe Terra,  a doua ca lungime dintre fluviile Europei  (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est.  Izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg, ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în curtea castelului Fürstenberg. Numelegerman al fluviului este Donau, pronunțat /’do.nau/. Dunărea curge către sud-est pe o distanță de aproximativ 2.860 km, până la Marea Neagră, o suprafata a bazinului de 805300 mil km² si un debit de 6500. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.

Perspectiva istorica

• În istorie, civilizațiile s-au dezvoltat cu precădere pe malurile râurilor sau mărilor: Mesopotamia, așa-numitul leagăn al civilizației este situată între două râuri, Egiptul antic a înflorit pe malurile Nilului, iar marile metropole, precum Londra, Paris, New York și Tokio își datorează succesul în parte accesibilității oferite de situarea lângă o apă, și înflorirea comercială rezultată. Insulele cu porturi sigure, precum Singapore și Hong Kong, s-au dezvoltat tocmai din acest motiv. În locuri precum Africa de Nord și Orientul Mijlociu, unde apa nu se găsește în abundență, accesul la apă potabilă a fost și este o mare problemă în dezvoltarea comunităților umane.

• Perioada marilor calatorii pe mare, care s-a realizat odata cu inceputurile renasterii si a durat pana la mijlocul secolului al XIX-lea a dus la descoperirea unor noi teritorii. Dezvoltarea economica a societatii a impulsionat comertul si, in primul rand, navigatia, fapt ce a dus la organizarea numeroaselor expeditii si calatorii in jurul lumii la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea.

• Cele mai mari şi numeroase aglomerări se găsesc localizate în regiunile litorale şi în lungul fluviilor Gange, Changjiang şi Nil.