Apa-proprietati fizice

      APA

"Uitam ca cercul apei si al vietii este acelasi"

• Apa este o substanţă compusă cu formula moleculară H2O.
• Molecula apei este format din doi atomi de hidrogen şi un atom de oxigen.Conţinutul procentual de hidrogen respective de oxigen din apă este:

                      11,11% H     şi      88,89% O

• Între atomul de oxigen şi fiecare atom de hidrogen se stabileşte câte o legătură covalentă polară iar unghiul dintre acestea este de 104,5o.

     Proprietati fizice

• Apa se găseşte în natură atât în stare lichidă cât şi în stare solidă şi gazoasă. Din suprafaţa totală de 5,1.108 km2 a globului pământesc, 71% respectiv 3,62.108 km2 este acoperită de mări şi oceane. Suprafaţa uscatului acoperită de gheţari reprezintă 10,67% din totalul uscatului, adică 1,58.107km2. Dacă toţi gheţarii s-ar topi, nivelul oceanelor ar creşte cu cca. 80 m.

• Apa naturalã nu este purã. În ea sunt dizolvate o serie de substanţe care provin din straturile permeabile (humus, nisip) străbătute de apă sau sunt dizolvate gazele existente în aer: dioxid de carbon, oxigen, poluanţi gazoşi. Cel mai scăzut conţinut în substanţe dizolvate îl are apa izvoarelor de munte. În apa naturală se mai găsesc şi diferite impurităţi mecanice (suspensii).  

• La temperatura obişnuită apa curată este un lichid insipid şi inodor, incolor în strat subţire şi colorat în verde – albăstrui în strat gros.

• Unele proprietăþi ale apei servesc pentru definirea unităţilor de măsură a unor mărimi fizice (mai ales în sistemul de unităţi tolerate, CGS).

• Temperatura de fierbere şi temperatura de topire a apei la presiunea de 1 atmosferă definesc unitatea de temperatură în scara Celsius.

• Vâscozitatea apei este le 20 grade C de 1cP.

• Unitatea de măsură pentru căldură, caloria, este egală cu căldura specifică a apei la 15 grade C. Pentru încălzirea apei se consumă o cantitate mare de căldură care este cedată la răcirea sa.Apa are datorită acestei proprietãţi şi un rol important în regularizarea climei: suprafeţele uscate vecine cu întinderile mari de apã sunt “încãlzite” iarna de curenţii calzi care vin dinspre apã şi “rãcite” vara de “brizã” – curenţii mai reci.

• Densitatea apei se modificã cu creşterea temperaturii, între 0oC şi 4oC creşte cu temperatura, apoi scade astfel încât densitatea maximã a apei este, la 4oC, de 1g/cm3. 
• Apa îşi mãreşte volumul la solidificare, gheaţa are densitate mai micã decât densitatea apei la 0 grade C. 

      Aceste proprietãţi au o importanþã deosebitã în naturã. Când timpul se rãceşte, apele lacurilor, râurilor etc. se rãcesc la suprafaţã pânã la 4 grade C. Cum apa la aceastã temperaturã are densitatea maximã se lasã la fund iar la suprafaţã ajunge apã cu temperaturã mai mare. Dupã ce toatã masa de apã a ajuns la 4oC stratul de la suprafaţã se rãceşte şi la 0 grade C îngheaţã. Gheaţa fiind mai uşoarã decât apa lichidã rãmâne la suprafaţã. Stratul de apã de pe fundul lacului sau râului va rãmâne lichid şi la o temperaturã în jur de 4 grade C, permiţând existenţa vieţii subacvatice.



DEPENDENTA DE TEMPERATURA A DENSITATII APEI LICHIDE SI SOLIDE

O MOLECULA DE APA DIN CRISTALINUL DE GHEATA UNITĂ PRIN LEGĂTURI DE HIDROGEN CU ALTE PARTRU MOLECULE DISPUSE TETRAEDIC ÎN JURUL EI

Când gheaţa se topeşte se desfac, brusc aproximativ 15% din legãturile din cristalele de gheaţã, la 40 grade C sunt desfãcute circa jumãtate din aceste legãturi iar în stare de vapori asociaţiile dispar în întregime.

DIAGRAMA DE FAZE A APEI

PRINCIPALELE PROPRIETATI FIZICE